Profilul utilizatorului de Internet – editia II

31 Jan 2011

În ultimul an, a crescut ponderea utilizatorilor de Internet cu venituri mici , sub 1.000 de lei, rezultă din cea de-a doua ediție a studiului“Profilul utilizatorilor de Internet”, realizat de Bursa de Reclamă. De asemenea, aproape 30% din utilizatori sunt atrași de rețelele sociale, iar Internetul de pe mobil începe să prindă aripi (9% din utilizatori).

Față de martie 2010, veniturile nete pe gospodărie sunt în scădere, 25.5% dintre respondenți declarând venituri sub 1000 RON în cadrul acestei cercetari (față de 15.35% în martie 2010).

internet-venit

“Creșterea numărului de persoane fără venituri sau cu venituri mici explică scăderea în ansamblu a veniturilor populatiei și deci reducerea ponderilor celorlaltor categorii de venituri. Cauza acestei variații este în primul rând condiția economică a romanilor. Mai puțin afectate sunt persoanele cu venituri mari sau foarte mari, acestea constituind un segment stabil al populatiei, care nu înregistrează variații puternice”, explică Raoul Savos, Head of Research în cadrul Bursei de Reclamă.

Ce fac românii pe Internet?

Cea mai populară activitate pe internet este corespondența prin instant messaging. Internetul este cea mai mare sursa de acces la informații, mai mult de jumătate dintre respondenți declarând că se documentează sau caută informații. Ziarele și revistele online sunt citite de peste 40% dintre respondenți, în timp ce 30% dintre aceștia utilizează rețele sociale.

9.6% dintre cei chestionați declară că realizează tranzacții bancare pe Internet.

internet-activitati

În cazul femeilor, predomină căutarea informațiilor și documentarea pentru locul de muncă/scoală, în timp ce barbații descarcă muzică și filme și cumpără/vând diferite produse.

Ce informatii caută românii pe Internet?

Față de anul trecut, se constată o creștere generală a interesului față de informațiile pe care utilizatorii doresc să le găsească pe Internet. Domeniile de informații cu cea mai mare creștere sunt Educația (+ 7.9%), Informațiile sportive (+6.5%), Tehnologia (+ 6%), Arta, cultura și societate ( + 5.9%) și Shoppingul (+ 4.1%).

internet-informatii

Cele mai solicitate categorii de informații pe care utilizatorii doresc sa le regăsească pe internet sunt Sănătatea (53.8%), Educația (50.8%), Divertismentul (46.6%) și Arta (46.6%).

Utilizatorii români de Internet formează grupuri cu preferințe relativ omogene. Astfel, femeile preferă informațiile despre Artă, Călătorii, Divertisment, Educație, Familie, Sănătate, Shopping, în timp ce bărbații accesează informații din domeniile Auto, Business, Divertisment pentru adulți, Sport si Tehnologie.

Categoriile superioare de vârstă (peste 50 de ani) caută informații despre Sănătate, Călătorii, Divertisment, în timp ce persoanele de vârstă medie (30-50 de ani) caută informații despre Educație, Familie, Imobiliare, Business, Tehnologie. Tinerii (sub 30 de ani) sunt receptivi la informațiile despre Shopping, Sport, Auto.

Ce dispozitive folosesc romanii pentru navigarea pe Internet?

Românii declară că folosesc cu precădere calculatoarele de tip desktop pentru navigarea pe Internet (63.6%), în timp ce laptopurile și notebookurile sunt utilizate de 39.3% dintre cei chestionați. Echipamentele mobile precum telefoanele mobile, smartphone-urile sau PDA-urile au o pondere de 9%, acest segment având potential de creștere.

internet-devices

Romanii și publicitatea online

Percepția românilor asupra publicităâiți online rămâne neschimbată în 2011 față de anul trecut. 41% dintre respondenți declară ca bannerele publicitare îi informează, iar 13.4% sunt ajutați să aleagă diferite produse comerciale. 21.8% dintre respondenți afirmă ca bannerele nu au niciun impact asupra lor, în timp ce 23.8% le considera supărătoare.

Destre studiu și despre Bursa de Reclamă

Prin această cercetare Bursa de Reclamă a reluat studiul utilizatorului de Internet din România, după ce, anul trecut a publicat primele rezultate privind activitatea, domeniile de interes și caracteristicile socio-economice ale românilor care accesează Internetul.

Cercetarea s-a desfășurat pe baza unui chestionar cu 22 de întrebări, livrat online în perioada 10 – 27 Ianuarie 2011. Volumul eșantionului analizat a fost de 5356 respondenți.

Trei din patru romani au rarit iesirile in oras din cauza crizei

03 Jan 2011

Aproape 75% dintre români și-au redus numărul de ieșiri în oraș în restaurante și baruri din cauza crizei economice, rezultă dintr-un sondaj realizat pe Internet de www.bursadereclama.ro, cea mai mare retea de publicitate online din România.

Doar 5,6% dintre respondenți își permit o ieșire la restaurant în fiecare zi, 28,5%- săptămânal și 25,2% -cel puțin odată pe lună. Doar 20,8% dintre respondenți au declarat că nu luat masa în oraș în ultimele șase luni.

“Cei care ies frecvent la baruri și restaurante sunt bărbați, tineri (19-29 ani), necăsătoriți, dar angajați într-o relație, salariați, dar cu venituri sub medie”, explică Valentin Oeru, directorul general al TradeAds Interactive, compania care administrează Bursa de Reclamă.

Valoarea medie a consumației, la cea mai recentă ieșire în oraș, a fost de 82,9 lei, însă există o discrepanță mare între diferitele categorii de clienți,  în condițiile în care aproape 60% dintre respondenți declară că au plătit sub 50 de lei.

Alte concluzii ale sondajului:

-       restaurantele de tip pizzerie sunt cele mai populare în rândul românilor (42,2%), urmate de restaurantele cu specific local/internațional (29,7%) și de fast-fooduri (24,5%)

-       restaurantele și localurile amplasate în centrul orașelor sunt cele mai cautate (68,7% dintre respondenți),

-       83,5% dintre respondenți declară că frecventează localuri la care ajung în cel mult 30 de minute

-       doar 5% dintre respondenți consumă băuturi spirtoase tari în restaurante și baruri, la ieșirile în oraș fiind preferate băuturile răcoritoare și apa minerală (51,3% dintre respondenți, respectiv 32,9%)

-       69,4% dintre respondenți frecventează restaurantele seara, iar 73%- în cursul weekendului. Doar 28% dintre respondenți frecventează astfel de localuri în cursul după-amiezelor, respectiv doar 27% în cursul zilelor lucrătoare.

Prezentarea detaliata a rezultatelor sondajului poate fi downloadata de aici.

Sondajul a fost realizat printr-un chestionar livrat online, prin intermediul bannerelor, cu 24 de întrebări, livrat în perioada 21 octombrie- 12 noiembrie 2010, pe 16 site-uri cu o audiență cumulată de 10,4 milioane de vitatori unici lunar. Dimensiunea eșantionului a fost de 1185 de respondenți,  iar o eroarea de reprezentantiviate de +/- 3%.

Pacienții întrețin corupția în sănătate (sondaj Bursa de Reclamă)

23 Nov 2010

Românii s-au obișnuit să dea șpagă medicilor de familie, chiar dacă nu li se cere, rezultă dintr-un sondaj pe tema serviciilor de medicină de familie din București, realizat de Bursa de Reclamă.

57,8% dintre respondenți au recunoscut că au oferit atenții medicului de familie, în timp ce doar 14.7% au declarat că medicii de familie le-au cerut o sumă de bani nejustificată pentru eliberarea unor documente medicale. Dintre cei care au dat șpagă medicului de familie, 78% au recurs la acest gest fără să li se ceară.

“Rezultatele studiului realizat de Bursa de Reclamă par să contrazică ipoteza potrivit căreia medicii sunt cei vinovați de corupția în sistemul de sănătate, devenită deja un clișeu.  Cred că, în multe domenii, cercetarările statistice, riguroase din punct de vedere științific, pot furniza informații mult mai relevate privind cauzele unor probleme majore. În sistemul de sănătate, corupția pare să fie o problemă de mentalitate și pare să fi contaminat și domenii conexe, cum ar fi cel al medicinei de familie, care funcționează după principii private”, apreciază Valentin Oeru, directorul general al TradeAds Interactive, firma care administrează Bursa de Reclamă.

Serviciile de medicină de familie nu sunt finanțate direct de către stat. Medicii de familie sau cabinetele acestora funcționează ca entități private, serviciile fiind decontate de către Casele de Asigurări de Sănătate din fondurile plătite de asigurați sub fomăr de contribuții la asigurările de sănătate.

Medicii de familie își găsesc singuri clientela, iar remunerația lor depinde de numărul de pacienți și de serviciile prestate. Serviciile medicilor de familie sunt decontate de Casa de Sănătate, în 2010 sumele având o componentă “per capita”- 70% din totalul sumelor alocate, și în funcție de activitățile prestate – 30% din sumele alocate.

În trimestrul III din 2010, valoarea unui punct “per capita” a fost de 4,5 lei. Numărul optim de pacienți al unui medic de familie, potrivit proiectului de cadru cu Casa de Asigurări de sănătate est de 1.800 de persoane. Proiectul de act normativ prevede, ca din 2011, să crească ponderea sumelor alocate medicilor de familie în funcție de serviciile prestate la 40%, în detrimentul sumelor decontate doar pentru numărul de pacienți.

Cercetarea statistică realizată de Bursa de Reclamă a avut la bază un eșantion de 1.270 de persoane din București, chestionarul fiind livrat online în perioada 12-19 octombrie.

Alte concluzii ale studiului privind serviciile de medicină de familie realizat de Bursa de Reclamă:

  • familiile se înscriu la același medic (75,58% din respondenți),
  • pacienții sunt fideli: 74% din respondenți sunt înscriși la același medic de familie de mai mult de 5 ani
  • românii apelează rar la medic: doar 56,7% din pacienți au apelat la serviciile medicului de familie în ultimele șase luni
  • timpul de așteptare la cabinet depășeste 30 de minute în aproape 40% din cazuri
  • cele mai socilitate servicii sunt consultațiile, analizele și eliberarea de rețete
  • în general, pacienții își aleg medici de familie care să fie aproape de domiciliu/reședință (58% ajung la medicul de familie în mai puțin de 30 de minute)
  • mai puțin de un sfert dintre pacienți (23,46%) au beneficiat de consultații la domiciliu
  • pacienții își doresc ca medicii lor de familie să fie profesioniști și responsabili
  • 13,5% dintre respondenți sunt deja înscriși la medici de familie afiliați unei clinici private

Studiul integral poate fi downloadat de aici.

Publicitate online cu plata la lead

02 Nov 2010

Vesti bune pentru magazinele online si pentru publisheri: pentru ca perioada Sarbatorilor de iarna este cea mai “activa” pentru piata de publicitate online si cea a comertului electronic, pe Bursa de Reclama se pot introduce acum si campanii cu plata la lead (un lead=un potential client care a completat un formular).

Campaniile cu plata la lead prin Bursa de Reclamă sunt accesibile oricărui advertiser, prin simpla completare a unui formular.

Stiati ca?

  • la fiecare noua dolari investiti in campanii online cu bannere in SUA, exista un dolar investit in campanii cu plata la lead? (sursa iab.net )
  • in perioada Sărbatorilor de iarna, s-a concentrat aproape un sfert din piața de comerțul electronic din SUA, potrivit datelor Comscore.

Există mai multe studii care arată că, de Sărbatorii, românii se gândesc să cumpere cosmetice, decorațiuni, jucării sau bijuterii și electronice pentru cadouri. Pentru astfel de produse, există deja o ofertă variată în magazinele online din România. Iar misiunea Bursei de Reclamă este să ușureze legătura dinte cerere și ofertă.

“Există interes pentru astfel de campanii. În ultimii ani, au tot existat exemple punctuale: de la campanii ale băncilor, la produse hardware sau magazine de modă. Prin deschiderea accesului către 95% din utilizatorii de Internet din România, audiența atinsă în prezent de Bursa de Reclamă, sperăm să creăm o piață pentru astfel de campanii, o piață unde prețurile se vor stabili transparent, în funcție de cerere și oferta”, spune Valentin Oeru.

“Lansarea noilor servicii face parte din strategia Bursei de Reclamă de a construi o piață de publicitate online corectă. Plata per lead a apărut pentru a utiliza la maximum forțele internetului. În mediul online, este mult mai usor să atragi un client care a citit un articol sau a vazut un banner – să zicem despre un nou gadget- și să-l duci pe un site de unde să-l comande”, a declarat Valentin Oeru, directorul general al TradeAds, compania care administrează Bursa de Reclamă.

Cum arata publictatea online dupa 16 ani

21 Oct 2010

Prima campanie de marketing online a avut loc in 1994. La 16 ani de atunci, in 2010, se estimeaza ca piata de publicitate online se va apropia de 45 de miliarde de euro la nivel global (circa 40% din PIB-ul Romaniei), potrivit unui raport al ZenithOptimedia. In Marea Britanie, publicitatea online a devenit “regina pietei”, sumele investite in Internet depasind bugetele alocate pe TV inca din vara lui 2009 (iar tendinta a fost confirmata si in 2010).

Cum a aparut si cum a crescut piata de publicitate online?

1994. Prima campanie de publicitate online a fost derulata de AT&T (furnizor de servicii telecom) si a aparut pe site-ul hotwired.com- actualul wired.com. Sloganul primului banner suna asa: “Ati dat vreodata click aici. Veti da”. Avea un format devenit in timp clasic- 468×60 pixeli.

1995. Apare primul adserver(soft care permite implementarea si monitorizarea campaniilor online).  Procter&Gamble- compania cu cel mai mare buget de marketing la nivel global, ruleaza primele campanii de publicitate online.

1996. Creatorii primului adserver isi creeaza o companie: DoubleClick. In timp, DoubleClick a reusit sa se impuna ca cel mai important jucator pe piata de publicitate online la nivel global.

1999. Este anul in care piata de publicitate online a depasit pragul psihologic de  1 miliard de dolari.

2002. Google lanseaza publicitatea online in rezultatele cautarilor. Se dovedeste a fi un mod revolutionar de a face bani din cea mai populara nisa de pe Internet, nemonetizata in trecut. In 2010, publicitarea in motoarele de cautare a ajuns sa reprezinte aproape jumatate din totalul pietei.

2004. Dupa primul deceniu de la aparitie, piata de publicitate online ajunge la aproape 10 miliarde de dolari.

2007. Tranzactie soc: Google achizitioneaza Doubleclick pentru o suma record: 3,1 miliarde de dolari …suma echivalenta cu de 20 de ori veniturile anuale ale DoubleClick (150 milioane dolari in 2007).  Pariul s-a dovedit castigator: Google a anuntat venituri de peste 7 miliarde de dolari pe un singuri trimestru (al doilea din 2010), jumatate din pretul de 3,1 miliarde de dolari platit pentru DoubleClick.

2010. Zenith Optimedia estimeaza ca piata de publicitate online va ajunge, la nivel global, la aproape 45 de miliarde de euro, inregistrand, in ciuda crizei, ritmuri de cresteri de peste doua cifre.

In Romania, piata de publicitate online nu are deocamdata anvergura de pe pietele occidentale (investitiile in publicitate nu depasesc 2 euro/utilizator), dar are potential de crestere.

Credem in potentialul de crestere al publicitatii online. Si de aceea am creat Bursa de Reclama: pentru o piata transparenta, cu preturi corecte, care se formeaza exclusiv in functie de cerere si de oferta.

Fie ca aveti un site din care vreti sa obtineti bani, sau ca vreti sa va faceti reclama, pe Bursa de Reclama puteti fi sigur ca resursele dvs sunt utilizate in cel mai eficient mod posibil. Inregistrati-va sau intrati in cont!

Noua harta a retelelor sociale. Cum va afecta publicitatea online?

20 Oct 2010

Noua harta a retelelor sociale arata caderea unui imperiu- MySpace si ridicarea altuia- Facebook. Aceste evolutii sigur vor avea impact asupra pietei de publicitate online: retelele sociale devin giganti cu care publisherii traditionali concureaza tot mai greu.

Facebook, cu peste 500 de milioane de utilizatori inregistrati, ar putea sa inregistreze venituri de 1,1 miliarde de dolari in 2010 (raportat la  cele 60 de miliarde de dolari-estimate pentru piata de publicitate la nivel global)- un nivel la care marile trusturi media nici nu pot spera. Care este solutia in aceste conditii? Consolidarea.

Rolul retelelor sociale in distribuirea continutului este din ce in ce mai important. Si din pacate- continutul in varianta clasica (articole pe publicatiile online sau pe blogguri) pierde teren- dupa cum se poate vedea evolutia suprafetei dedicate blogosferei pe cele doua harti.

Harta retelelor sociale 2010

social networks 2010

Harta retelelor sociale 2007
social networks map 2007

Un raspuns logic al pietei ar trebui sa fie “unirea fortelor”. Iar retelele de publicitate precum Bursa de reclama pot indeplini aceeasi functie. Daca vorbim de retele unde preturile sunt stabilite prin licitatii (cum e cazul Bursei de Reclama), cu atat mai bine: acestea pot elimina spatiile nevalorificate, concomitent cu optimizarea costurilor (pentru advertiser) si a veniturilor (pentru publisher). Va asteptam sa va inregistrati pe Bursa de Reclama pentru a beneficia de avantajele unei piete transparente si libere, in care preturile se formeaza exclusiv in functie de cerere si oferta!

Deja codurile de publicitate de la marile retele de publicitate sunt prezente pe mai toate site-urile publicatiilor mari din afara. Si valul de schimbari nu se va opri aici: se vad deja tranzactii intre retelele de publicitate (Specific media si BBE), Yahoo si Drapper si probabil ca vom vedea o crestere a puterii retelelor de publicitate.

Alte fenomene de urmarit pe piata de publicitate online:

  • China: o piata de peste 1 miliard de utilizatori incepe sa intre pe internet. Deja numarul de utilizatori pe site-urile locale este comparabil cu traficul insumat al Twitter plus Youtube
  • Hi5: incepe sa piarda utilizatori, cel mai probabil in favoarea Facebook
  • Twitter: cand va decide sa ofere servicii platite.

CPC sau CPM? America a ales : CPC!

19 Oct 2010

Campaniile cu plata la click (sau alti indicatori de performanta) domina piata de publicitate online, arata datele IAB privind piata de publicitate online in primul semestru din 2010. In SUA, nu in Romania.

In primul semestru din 2010, 61% din veniturile din publicitate online din SUA au venit din campanii cu plata in functie de performanta – CPC. La aceasta cifra, se adauga inca 4%- din campaniile hibrid.

Campaniile de marketing online cu plata in functie de numarul de afisari (CPM) nu reprezinta decat 35% din volumul pietei de publicitate online din SUA. De remarcat ca balanta intre CPM si CPC s-a inclinat net in favoarea publicitatii cu plata in functie de performanta (CPC) inca din 2006 (vezi grafic). Din pacate, studiul pietei de publicitate online din Romania realizat de filiala locala a IAB nu furnizeaza date privind modelul de plata a campaniilor.

cpc-cpm

Evolutia campaniilor cu plata la click (CPC) este strans legata de expansiunea publicitatii online in motoarele de cautare (a se citi Google), care a ajuns sa-si insuseasca o felie de aproape jumatate (47%) din piata de publicitate online. Si e putin probabil ca in viitor sa asistam la o inversare a acestei tendinte.

Bursa de reclama isi propune sa creeza o piata de publicitate online eficienta

Metoda de stabilire a preturilor in functie de numarul de clickuri (CPC) este vazuta insa, de unii publisheri, ca o amenintare la adresa veniturilor lor, in conditiile in care, la rate de click reduse, modelul CPC aduce venituri mai mici decat daca respectivele campanii ar fi vandute in sistem CPM- cu plata la mia de afisari.

Ceea ce nu este neaparat adevarat. Sisteme precum Bursa de Reclama permit prioritizarea campaniilor in functie de performante, gratie sistemului de licitatii GSP. Rezultatul: o campanie cu plata la click, care nu este performanta (nu inregistreaza clickuri si mananca “inutil” spatiul publisherului) va fi penalizata si, in extremis, bannerul respectiv nu se va mai afisa deloc. Astfel, stimulam si advertiserii sa gandeasca solutii care sa fie atractive si pentru utilizatorii de internet.

In plus, incercam constant sa imbunatatim ratele de click la bannere. De cateva luni, prindem in zbor cuvinte de la departamentul de research al TradeAds precum: “agenti de invatare”, “inteligenta artificiala”, “algoritmi de predictie”… Dar mai multe detalii, in perioada urmatoare.

Publicitate online: Bursa de Reclama vs Adsense

13 Oct 2010

Cum se fac bani dintr-un site sau dintr-un blog? Problema ii framanta pe multi dintre detinatorii sau administratorii de site-uri web. Afilierea la retele de publicitate online, precum Bursa de Reclama si Google Adsense, este unul dintre cele mai la indemana mijloace de monetizare a site-urilor.

O analiza comparativa intre Google Adsense si Bursa de Reclama, realizata asupra unui portofoliu de 40 de site-uri, in perioada 1-30 septembrie arata ca Bursa de Reclama a avut rezultate notabile.

In cursul lunii septembrie, cele doua platforme de publicitate online au livrat, cumulat, 97 de milioane de afisari de bannere, in spatii cu pozitionari similare: 39% din bannere au fost livrare prin Bursa de Reclama, 61% prin AdSense. Concluzia: Campaniile livrate prin intermediul Bursei de Reclama au avut un pret mediu (eCPM) cu 27% mai mare decat cele livrate prin intermediul Adsense.

Bursa de Reclama a adus 44% din venituri pentru 39% din afisarile realizate prin intermediul retelelor de afiliere, in timp ce, ponderea obtinuta de Adsense in venituri a fost inferioara celei pe care a avut-o la capitolul afisari consumate.

“Rezultatele analizei ne-au surprins, in mod placut, dar ne asteptam ca la un moment, dat sa se intample. Ne arata cat de importanta este experienta, prezenta pe piata locala. Sunt sigur ca performanta vine si din tehnologia pe care se bazeaza Bursa de Reclama, tehnologie pe care o imbunatatim in continuu”, spune Valentin Oeru, directorul general al TradeAds, compania care administreaza Bursa de Reclama.

Misiunea companiei TradeAds, care administreaza Bursa de Reclama, este de a crea o piata de publicitate online transparenta, guvernata exclusiv de principiile cererii si ofertei. Bursa de Reclama a fost lansata in aprilie 2009 si, in prezent, a ajuns la o retea de site-uri care acopera peste 7,5 milioane de utilizatori unici.

Speram ca si in viitorul apropiat, consumurile de publicitate online prin intermedul Bursei de Reclama sa-si pastreze cel putin acelasi ritm de crestere.

Care este potentialul publicitatii online din Romania?

12 Oct 2010

Fata de piata din Marea Britanie, publicitatea online din Romania, cu ale sale 15 milioane de euro rulate in 2009, pare o furnica pe langa un elefant.

Internet Advertising Bureau din Marea Britanie a anuntat saptamana trecuta rezultatele studiului privind piata de publicitate online in primele sase luni din 2010. Investitiile in marketing online s-au ridicat 2 miliarde de lire sterline (~2,56 miliarde euro) doar in primul semestru!

Marea Britanie este prima piata dezvoltata unde publicitatea online a depasit tv-ul (nu numai printul), inca din primul semestru al lui 2009. Noul val de date (care indica o crestere de 10% pentru online, fata de 6,3% – media pietei) confirma ca pozitia de lider obtinuta de publicitatea online anul trecut n-a fost una conjuncturala.

Ce potential are insa piata de publicitate online din Romania?

Venitul disponibil al unui britanic era, in 2008, de aproape 19.000 de euro pe an(14,872 lire sterline). In Romania- 2.595 de euro. Deci, din start, vorbim de o putere de cumparare de 7,3 ori mai mica. Din 2,56 miliarde de euro, raman circa 310 milioane de euro pentru publicitatea online din Romania.

Populatia: Marea Britanie are 61,2 milioane de locuitori. In Romania, estimarile indica 21,5 milioane de locuitori (probabil cifra e mult mai mica, daca s-ar tine cont de numarul persoanelor plecate la munca in strainatate): deci vorbim de o piata de 2,85 de ori mai mica. Din 310 milioane de euro, raman 109.

Accesul la Internet: Rata de penetrare a Internetului in Romania este mult sub cea din Marea Britanie. Potrivit datelor Eurostat, 64% din gospodarii aveau acces la Internet, in Romania, in timp ce, in Marea Britanie, ponderea era de 86% in 2009. De remarcat insa ca accesul la Internet este unul din putinele domenii unde Romania nu este codasa in Uniunea Europeana (rata de penetrare medie la nivelul UE este de 65%). Concluzia: reducerea pietei potentiale de publciitate online cu 25% (din cauza celor care n-au acces la internet). Am ajuns la 81,6 milioane de euro pe semestru.

Deci, daca am elimina diferentele demografice, economice (veniturile populatiei), tehnice (acces la internet), potentialul pietei de publicitate online din Romania ar fi de circa 160 de milioane de euro pe an, de peste 10 ori mai mare decat cifra raportata de IAB Romania- ca valoare a pietei in 2009.

O alta metoda de estimare a potentialului pietei pleaca de la “intensitatea cheltuielilor” de publicitate, calculat ca “investitii/capita” raportate la “pib/capita”.

In Romania, la o piata de 21,5 milioane de consumatori, cheltuielile de publicitate s-au ridicat la putin peste 300 de milioane de euro in 2009, rezultand deci, la nivel de individ, investitii de 0,26% din PIB-ul pe cap de locuitor. Potrivit unui raport al CME, in Europa Occidentala, nivelul acestui indicator este de 0,63%, deci ar fi loc de crestere de cel putin 2,5 ori.

Ce concluzie putem trage: ce frumos ar fi daca Romania ar recupera decalajele?

Acum si atunci, va asteptam pe Bursa de Reclama sa profitati de preturi corecte la publicitatea online sau sa va promovati site-urile prin intermediul celui mai performant sistem de banner exchange din europa”BeX”!

Publicitatatea video online: costuri si beneficii

11 Oct 2010

Eficienta bannerelor video (care ruleaza in playere video online) este, in prezent, de cateva zeci de ori mai mare decat cea a bannerelor traditionale. De exemplu, in cazul promotiei derulate de Bursa de Reclama si 220.ro, rata medie de click ale celor noua campanii participante la promotie a fost de 2,16%, in conditiile in care bannerele clasice au o rata de click medie de 0,1% (potrivit statisticilor la nivel international furnizate de Doubleclick).

In conditiile unei rate de click de 2%, la un pret de 0,5 euro/1000 de afisari ale reclamei – pretul minim acceptat de sistemul TradeAds, costul aducerii unui vizitator pe site este de doar 2,5 eurocenti. Pe Bursa de reclama, preturile pentru campaniile in video se stabilesc printr-un mecanism de licitatie: oferta cea mai buna este declarata castigatoare, insa la pretul celui mai apropiat concurent.

Costurile pentru atragerea unui utilizator:

Rata 
de click Oferta in Tradeads (CPM) Cost per
click obtinut Oferta in Tradeads
(CPM) Cost/click obtinut

1.0%

0.5

0.05

1

0.10

1.5%

0.5

0.03

1

0.07

2.0%

0.5

0.03

1

0.05

2.5%

0.5

0.02

1

0.04

3.0%

0.5

0.02

1

0.03

3.5%

0.5

0.01

1

0.03

4.0%

0.5

0.01

1

0.03

4.5%

0.5

0.01

1

0.02

5.0%

0.5

0.01

1

0.02

5.5%

0.5

0.01

1

0.

Pentru a crea o campanie video prin Bursa de Reclama aveti nevoie:

  • de un cont pe www.tradeads.eu (click aici pentru a va inregistra)
  • de un video cu lungimea de maximum 12 secunde.  Fisierul video ar trebui sa aiba formatul .flv. Pentru alte tipuri de inregistrari video, puteti folosi un convertor (program sau serviciu web). Puteti incerca si convertorul 220.ro.